Logica taxelor vamale

“PARTEA ACEASTA” ȘI “PARTEA CEALALTĂ”

Trăiești pe o parte a străzii. Pe partea cealaltă a străzii trăiește Jones. Jones vrea să-ți vândă un produs care-l dorești.

Și Smith, vecinul vostru de casă, vinde un obiect ca a lui Jones. Dar obiectul său are un preț mai mare cu 20%.

Acesta vine la tine și îți spune că pentru binele Acestei Părți al Străzii trebuie să impunem o taxă de 25% pe vânzările obiectului lui Jones. După toate, nu dorim să pierdem bogăția Acestei Părți a Străzii. Fără o taxă pe vânzări, Partea Cealaltă își va întinde mâna pe Partea Aceasta.

Tu refuzi propunerea lui, calificând-o drept o prostie. Îți place produsul lui Jones. E elegant. E ieftin. E o afacere. “Dă-te la o parte, Smith” (Și de fiecare dată când cumperi ceva, spui fiecărui alt vânzător să stea deoparte).

Smith, văzând că ești fără speranță, se apropie de Brown, vecinul tău de casă, și îl avertizează în ceea ce privește îngrozitoarea amenințare reprezentată Aici de modul de trai din Partea Cealaltă. Nu menționează numele tău, firește. El apără doar Această Parte în numele adevărului, justiției și modului de viață a Acestei Părți.

Merge și în alte case și repetă același discurs lui Green. Îi sugerează lui Green și lui Brown să se unească cu el pentru a aproba o lege care ar impune o taxă pe vânzări de 25% pe produsul lui Jones. Dacă această lege va fi aprobată, promite el, Această Parte va fi mai bogată. Această Parte va fi mai puternică. Această Parte va fi în stare să apere libertatea.

O fac. Și nominează pe cineva cu numele Morton ca responsabil pentru respectarea noii legi: Morton are acum o insignă și un pistol. Vine la tine și te avertizează că dacă vei cumpăra produsul lui Jones fără a plăti Acestei Părți o taxă pe vânzări de 25%, el vă va pune o amendă mult mai mare decât acele 25%. El apără Această Parte cu entuziasm, din moment ce alternativa la acest lucru e sectorul privat. Nu prea s-a descurcat în sectorul privat – o caracteristică pe care o condivide cu Smith.

Brown acum va cumpăra de la Smith. Green acum va cumpăra de la Smith. Și Morton, care nu avea un lucru full-time de câțiva ani, e fericit să cumpere de la Smith.

Cum e mai bogată Această Parte?

De ce cuvântul “Această Parte” vă face mai bogați? Cum adică cuvântul “Această Parte” vă face mai bogați?

Ce semnificație are linia invizibilă care separă Această Parte de Cealaltă Parte, în sens economic?

Are foarte mult sens economic dacă ești un Hamiltonian. Este o oportunitate pentru subvenționarea capitalismului clientelar.

HAMILTONIENII PROTESTEAZĂ

“Vezi aici” – dice Hamiltonianul – “Încerci să mă ridiculizezi cu toate vorbele astea despre Partea Aceasta și Partea Cealaltă”.

La care îi răspund: “Ridiculez logica poziției tale. Tu crezi că o linie invizibilă în mijlocul străzii e relevantă din punct de vedere economic. Eu nu”

El răspunde: “Nu zic că linia în mijlocul străzii e relevantă din punct de vedere economic”.

Eu răspund: “Zici că linia invizibă în mijlocul râului Rio Grande este relevantă din punct de vedere economic”.

Spune: “Dar acea linie este relevantă din punct de vedere economic”.

Întreb: “De ce?”

Răspunde: “Pentru că persoanele de partea cealaltă de linie ar trebui să rămână pe partea cealaltă de linie”.

“OK,” răspund. “Ce se întâmplă dacă angajez un intermediar – pe nume UPS – care merge pe partea cealaltă de râu și îmi aduce produsul pe care-l plătesc? Individul de pe partea cealaltă de linie invizibilă rămâne pe partea sa”.

“Nu, nu, nu,” zice Hamiltonianul. “Acea linie invizibilă è diversă. Apără Naționalitatea”.

Întreb: “Ce e Naționalitatea?”

El răspunde: “Această Parte”.

Deci, discutăm despre lungimea și extinderea liniei. Dar ce legătura are lungimea și extinderea liniei cu faptul că trebuie să plătesc un impozit pe vânzări?

Hamiltonianul zice: “Nu înțeleg unde vrei să ajungi. Oferi o mulțime de teorii incomprensibile, pe când eu încerc să apăr Naționalitatea”.

Hamiltonieni scriu cu majusculă un cuvânt și cred că au oferit un argument economic logic: “Naționalitatea.” Dar când eu scriu cu majusculă două cuvinte – Această Latură – Hamiltonianul crede că eu încerc să-l confund.

Hamiltonieni se confundă ușor.

SĂRĂCIREA NOASTRĂ

Interlocutorul meu nu a rămas satisfăcut în urma invocării naționalității. A venit să ucidă. A invocat o veche teză Hamiltoniană: “Libera alegere ne sărăcește; impozitele pe vânzări ne fac mai bogați”. Nu folosesc, desigur, termenul “libera alegere”, astfel ar demasca adevăratul lor obiectiv. Astfel, aceștia utilizează termenul “liberul comerț”. El a scris:

“Liberul comerț” are ca efect pe termen lung, scăderea tenorului nostru de viață până cand nu e egal cu cel al altora. Nu ar fi un obiectiv național la nivel global conservarea unui standard ridicat de viață pentru tot timpul cât suntem în stare?

El e Smith. Privește pe partea cealaltă de stradă și-l vede pe Jones. Îl trec fiorii. Merge la Brown și spune:

“Liberul comerț” are ca efect pe termen lung , scăderea tenorului nostru de viață până cand nu e egal cu cel al altora. Nu ar fi un obiectiv al acestei părți a străzii la nivel global conservarea unui standard ridicat de viață pentru tot timpul cât suntem în stare?

Brown nu e sigur. Îl privește pe Jones și se gândește: “Puțin contează dacă Jones e bogat sau sărac. Aș avea nevoie de unul dintre aceste obiecte. Prețul e just.” Astfel, Smith accentuează punctul.

Jones îi exploatează pe săraci. Lucrătorii de pe Partea Cealaltă sunt sclavi. Nu reușesc să găsească un lucru pentru un salariu decent. Iată de ce Jones vinde bunurile sale într-atât de ieftin. Tu nu vrei să ajungi ca acei lucrători exploatați, nu?

Brown urmărește linia asta de raționament. Și își face o idee.

Trebuie să le dăm tuturor lucrătorilor reduși în sclavie posibilitatea unei vieți mai bune. Jones are nevoie de o oarecare concurență. De ce să nu investim bani într-unul din concurenții lui Jones. În acest mod, concurentul va fi în stare să ofere salarii mai mari.

Smith este îngrozit de această perspectivă. El are destule probleme cu Jones.

Oh, nu, nu. Acest lucru ar da acelor muncitori un gust slab de o viață mai bună. Acest lucru le-ar face viața mai rea: dezamăgirea. Ei nu sunt pregătiți pentru majorările salariale. Ei au nevoie de mai mult timp. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să nu devenim ca ei. Trebuie să închidem granițele pentru toate bunurile produse de sclavi. Sarcina noastră nu este de a reduce sclavia în Partea Cealaltă. E pentru a păstra libertatea în Această Parte.

Brown meditează. “Cum ai defini libertatea?”

Smith răspunde:

Libertatea este dreptul fiecărui om de pe Această Parte să se alăture cu vecinul său pentru a vota pentru ridicarea impozitelor pe vânzarea de bunuri produse în Cealaltă Parte. Aceasta este singura modalitate de a continua prosperarea.

Brown continuă această linie de gândire: “Atunci, calea spre libertate este o alegere redusă” – Smith îl asigură că este așa.

“Atunci”, spune Brown, “Cel mai bun mod de a nu deveni sclavi cu câteva opțiuni este de a legifera mai puține opțiuni.”

Smith are probleme serioase în urmărirea argumentelor logice, dar percepe în care parte merge discursul, chiar dacă încă nu înțelege de tot. Percepe o oarecare rezistență. Astfel, schimbă linia sa de raționament. “Trebuie să aperi venitul tău de muncitor.”

Brown zice: “Prin limitarea alegerii mele ca client.”

Smith a răspuns: “Ei bine, exact. Și trebuie să limitezi de asemenea și alegerea la toți ceilalți ca clienți”.

Brown: “Deci, cel mai bun mod de a conserva venitul meu ca producător este cel de a reduce numărul de vânzări pe care oamenii de pe Cealaltă Parte îl pot face la mine, și de a reduce numărul de vânzări pe care le pot face oamenilor din Cealaltă Parte.”

Smith insistă: “Nu îți face griji cu privire la vânzările pierdute pe Partea Cealaltă. Ei sunt doar o gramadă de sclavi.

Brown întreabă: “De ce?”

Smith are răspunsul just: “Pentru că ei își petrec viața lor să li se spună ce să facă de către oameni cu insigne și arme de foc.”

CONCLUZIE

Ai urmat raționamentul meu ? Dacă da , probabil nu ești un Hamiltonian .

Crezi în teza mea ? Dacă este așa , atunci cu siguranță nu ești un Hamiltonian .

Hamiltonianului nu-i place raționamentul economic clar, le consideră “trucuri”. Ei cred că orice argument care avansează pas cu pas la o concluzie este în mod inerent nesigur.

Preferă să scrie cuvintele cu majuscule și apoi invocă o creștere a impozitului pe vânzări, în numele apărării de cuvintele cu majusculă. Cuvintele se reduc la acestea: “Această Parte” și “Cealaltă Parte”. Ei se tem că schimbul cu oamenii de pe Partea Cealaltă ne sărăcește.

Hamiltonianul crede că dacă cineva din China a descoperit un remediu pentru cancer, singura modalitate de a proteja America de concurența neloială și de sărăcie inevitabilă ar fi să impună o taxă de cel puțin 50 % pe vânzări. “Trebuie să dăm americanilor o șansă pentru a lupta “, spune ei. Nu cumpărătorilor de tratamente pentru cancer, desigur, dar furnizorilor.

Dacă crezi că acest lucru este o prostie, nu ești un Hamiltonian. Nu cred că armele și insignele și impozitele pe vânzările de produse importate ar putea face majoritatea indivizilor mai bogati pe Această sau pe Cealaltă Parte a unei linii invizibile. Dar ei fac cu siguranță câteva persoane mai bogate:

· producătorii ineficienți care pot vinde acum la un preț mai mare și nu intră în faliment pentru că cumpărătorii îi abandonează și

· persoanele care au insigne si arme pentru un trai.

Dacă vă gândiți la aceste două grupuri ca la “capitaliști clientelari” și “hoți angajați”, ați ghicit categoriile în care le e locul.

Dacă doriți o imagine vizuală, gândiți-vă la cuvintele lui Don Corleone: “I-am făcut o ofertă pe care nu putea să o refuze.” Gândiți-vă, de asemenea, la un om care se trezește cu un cap de cal tăiat în patul său. Acesta este Hamiltonianismul.

Extras din Tax-Loving Conservatives de Gary North

Share

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *